Tensiunea arterială ridicată (hipertensiunea) poate fi atât o cauză, cât și o consecință a bolii cronice de rinichi.

„Hipertensiunea este a doua cauză, după diabet, a producerii bolii de rinichi”, spune dr. Sorin Zaharie, medic primar nefrolog.

O tensiune arterială prea mare deteriorează micile vase de sânge din rinichi, ceea ce duce la distrugerea țesutului renal, conform ERK Net.

În plus, hipertensiunea persistentă solicită inima și deteriorează peretele vaselor de sânge, urmată de ateroscleroză.

Simptomele care sugerează hipertensiune arterială includ dureri de cap, tulburări de vedere și altele.

Din ce este alcătuit sistemul urinar

Sistemul urinar uman este format din 2 rinichi, ureterele care pleacă de la aceștia, vezica urinară în care ureterele furnizează urina și uretra, prin care urina este eliminată din organism.

Rinichii sunt organe pereche în formă de boabe de fasole situate de o parte și de alta a coloanei vertebrale.

Fiecare rinichi este format din aproximativ un milion de unități funcționale, numite nefroni. Numărul de nefroni este determinat individual și depinde de mai mulți factori.

Pentru ca rinichiul să funcționeze corect, este necesar ca cel puțin 30% dintre nefroni să fie perfect viabili și operaționali.

Nefronul este alcătuit din două părți esențiale: glomerulul și tubii renali.

Glomerulul este o rețea de vase de sânge mici, unde, pe principiul filtrării, se formează urina primară (urina primară este formată din sânge lipsit de proteine și celule sanguine).

Urina primară este apoi procesată prin trecerea prin tubii renali.

Tubii renali sunt necesari pentru a recicla substanțele care au fost filtrate în glomeruli dar care sunt valoroase pentru organism, cum ar fi apa, electroliții (cum ar fi sodiul, clorul, potasiul, calciul, magneziul, fosforul și multe altele), glucoza, aminoacizii și proteinele.

De asemenea, aceștia reglează homeostazia acido-bazică. Aceste procese sunt necesare pentru a menține un echilibru stabil al substanțelor chimice din organism.